Despre Bihor

Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Clima continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 mm. Reţeaua hidrografică, formată de Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului), precum şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale.

Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii şi a sticlei, in special in zona Alesd.

Agricultura - intensivă şi multilaterală - deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii (Oradea fiind reşedinţa de judeţ), cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

Prezenţa unor obiective turistice importante, precum şi existenţa unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului şi pe aceste meleaguri.

Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire. Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă. Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării. Ne vom opri atenţia asupra celor mai însemnate.

susˆ

Cultural

Judeţul Bihor este, din punct de vedere cultural, un punct de reper în peisajul multicolor al vieţuirii pe aceste meleaguri. Particularităţile specifice acestei zone sunt datorate în special aşezării sale geografice, fiind zona cu cele mai multe şi mai dense tranzitări în şi dinspre Europa.

Populaţia judeţului este larg reprezentată de toate etniile, iar acest fapt se evidenţiază prin împrumut în comunicare, educaţie, obiceiuri şi tradiţii. Principalele atuuri ale acestui mix etno-cultural sunt benefice pentru întreaga comunitate, polarizând viaţa socială în jurul valorilor locale indiferent de provenienţă. Repartizarea populaţiei pe teritoriul judeţului permite identificarea unor comunităţi specifice urbane şi rurale, însă delimitarea lor este din ce în ce mai dificilă în contextul accesului larg la informaţie şi resurse, la educaţie şi cultură. Pe întreg judeţul există moduri diverse de manifestare culturală, de la târguri şi expoziţii la forme de învăţământ elevate până la cel mai înalt nivel şi instituţii culturale de marcă.

susˆ

Turism

Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării. Oraşele ca si multe dintre localitatile judetului, sunt pastratoare ale unor importante monumente istorice si de arta, atragând numerosi turisti din tara si strainatate.

Ne vom opri atenţia asupra celor mai însemnate. În sud-vestul masivului central al Bihorului pe cursul superior al văii Sighiştelului, afluent al Crişului Negru, cu aspect de canion pe ultima porţiune (circa 100 m), se găsesc aproape 30 de peşteri, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii. Între acestea se remarcă în special Peştera Măgura, renumită pentru bogăţia de concreţiuni de mari dimensiuni şi Peştera Corbasca, cu forme carstice deosebit de pitoreşti şi interesante.

În afara zonelor carstice, de un pitoresc deosebit, din munţii Pădurea Craiului si Bihor, se remarcă şi platoul calcaros al Vaşcăului din Munţii Codru-Moma, unde se găseşte izvorul carstic intermitent (Izbuc) de la Călugări, accesibil din comuna Criştioru de Jos.

Toate aceste locuri sunt uşor accesibile, văile Crişului Repede şi ale Crişului Negru fiind însoţite atât de căi ferate, cât şi de şosele modernizate. De asemenea, de la Beiuş o şosea modernizată trece prin oraşul Ştei, de unde se bifurcă: una face legătura prin Vaşcău cu Brad (judeţul Hunedoara), iar alta, modernizată, traversează Munţii Bihor, stabilind legătura cu Albac şi Câmpeni (judeţul Alba).

Tot de la Beiuş, un drum în curs de modernizare traversează Muntii Pădurea Craiului îndreptându-se spre Aleşd. Oradea este cel mai important nod feroviar şi rutier din cadrul judeţului, fiind în acelaşi timp şi punct de frontiera (Bors la 5 km) alături de: Valea lui Mihai, Săcuieni, Salonta...

Complexul lacurilor amenajate din Câmpia Tisei (Cefa, Inand, Tămaşda etc.), prin întinderea mare de ape şi prezenţa pădurilor şi poeniţelor din apropiere, merita o atenţie deosebită.

La toate aceste frumuseţi, trebuiesc amintite şi frumuseţile dăltuite de mâna şi priceperea omului. În acest sens, merită ca drumeţul să poposească şi să viziteze bisericile de lemn de la Rieni, Brădet, Copăceni (de pe şoseaua Vaşcău - Oradea) sau cea de la Gheghie (şoseaua DN. 1). Cunoscută este măiestria meşteşugarilor din zona Beiuşului, care au creat veritabile opere de artă populară, ca lucrări de ceramică (Leheceni, Sălişte, Criştior), lucrări în lemn (Budureasa) şi costume populare.

Pe teritoriul Judeţului Bihor există numeroase biserici construite din lemn, reprezentative pentru arhitectura specific românească din sec. XVII-XVIII. Amintim doar câteva dintre localitătile unde pot fi întâlnite acestea: Rieni, Dumbrăvani (comuna Bunteşti), Totoreni (comuna Tărcaia), Gheghie (comuna Auşeu) etc.

Pe teritoriul judeţului s-au facut importante descoperiri arheologice. La Otomani (în comuna Sălacea) s-a descoperit o aşezare fortificată din epoca bronzului. Din aceeaşi perioadă datează si cetăţuia de la Sălacea.

Sursa: cjbihor.ro