Ghid  | Online Ghid
ro en
Marti, 02.09.2014 Despre Oradea Azi in Oradea Anunturi Promotii Informatii utileE-mail
Arigato | Dj booking service
Cursuri de fotografie
Technova
homedespre Oradea › Pesteri in Bihor

Pesteri in Bihor

Platoul inalt al Muntilor Bihor ne ofera fenomene carstice unice datorita mozaicului geologic care a condus la fragmentarea retelelor de pesteri. Pentru a ne convinge este suficient sa parcurgem traseul turistic de o zi - Padis-Poiana Ponor -Cetatile Panorului-Cheile Galbenii. Urmand firul paraului Tranghiesti, vedem cum dispare intr-un ponor pentru a reapare in Izbucul din Poiana Ponor (cunoscut obiectiv turistic), ca sa dispara din nou prin ponoare in capatul acestei poieni si sa reapara sub portalul Cetatilor Ponorului. Dupa ce traverseaza imensa pestera, raul subteran, marit de apele retelei Lumea Pierduta, iese la zi prin Izbucul Galbenii.

Urmeaza chei, tunele, cascade pana in Poiana Florilor, unde calcarele dispar pentru a ceda locul rocilor impermeabile. In Muntii Bihor turistii pot vizita, in afara de Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei de trei stele, inca doua pesteri de patru stele: Pestera Ursilor (amenajata si electrificata) si celebrul Ghetar de la Scarisoara.

susˆ

Peștera Bătrânului

harta

Reprezinta insurgenta apelor ce ies la lumina prin pestera descrisa mai sus, fiind situata în zona Imasul Batrânului de pe Platoul carstic 10 Hotare. A avut din fericire o soarta mai buna decât pestera de la celalalt capat al retelei subterane peisajul subteran fiind în buna masura bine conservat. Partea cea mai spectaculoasa a pesterii o reprezinta Sala Mare unde dimensiunilor gigantice li se adauga o încântatoare risipa de concretiuni: stalactite (baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite), stalagmite,domuri, gururi, coloane. Acestea sunt completate pentru a întregi peisajul cu cursul subteran presarat cu forme de eroziune, cascadele din zona intrarii si alte galerii bogat concretionate. Lungimea totala a pesterii este de 1633 m.

susˆ

Peștera Bonchi

Se dezvolta în Platoul Farcu situat între vaile Lazurilor si Steazelor, afluenti ai Vaii Rosia la capatul unei mici vai oarbe ce dreneaza acest platou. Denumirile salilor ce o compun sunt si în acest caz deosebit de sugestive: Sala Bazinelor, Sala Coloanei, Sala Haotica, Sala Catedralei,Sala Suspendata, Sala Prabusirilor. Acestea sunt raspândite aproape uniform pe cei 2300 m ai pesterii dar pentru a le strabate pe toate este necesara parcurgerea unor galerii de legatura înguste, argiloase, cu multe stâmtori si chiar trecerea unor amenintatoare sifoane ceea ce a facut ca pestera sa fie etichetata ca un "paradis ridicat pe un soclu pagân".

susˆ

Peștera Ciur - Izbuc

Apartine sistemului carstic Pon. Tinoasa, P.Ciur- Izbuc, P. Ciur Ponor, Izb. Toplita de Rosia ce se dezvolta în Platoul Runcuri (la nord de localitatea Rosia). Reuneste pe o lungime de 1030 m atât elemente atractive morfologice, cât si paleontologice si arheologice. În prima categorie intra depunerile calcitice de tipul gururilor (Sala Gururilor), si cristalictitelor de aragonit (Galeria Aragonitei), galeria activa si salile de mari dimensiuni (Sala Pasilor). În ce priveste vestigiile paleontologice si arheologice extrem de valoroase acestea sunt reprezentate de cele aproape 200 urme de pasi apartinînd dupa cercetarile specialistilor unei familii (barbat, femeie, copil), care a trecut prin Sala Pasilor acum cca 12-15000 ani. Acestor urme li se adauga figurina umana gravata pe un canin de ursus spaeleus decoperita aici si numeroasele resturi ale aceluiasi animal disparut din fauna terestra acum 10- 12000 de ani, prezente îndeosebi în Galeria Ursilor.

susˆ

Peștera Ciur - Ponor

Apartine aceluiasi sistem carsic al Platoului Runcuri fiind prin cei peste 22 km de galerii una din aventurile impresionante ale speologiei românesti, cursul subteran fiind parcurs integral, cu ajutorul echipamentului de scufundare fiind depasite cele opt sifoane din Galeria Sifoanelor. Regasim si în aceasta pestera acea varietate a formelor caracterisica marilor retele subterane: forme de coroziune si eroziune: nivele de eroziune, marmite, cascade, coridoare meandrate, o bogata morfologie de detaliu. Formele de picurare si prelingere sunt si acestea prezente în alternanta cu galeriile freatice. O amprenta deosebita asupra vizitatorului (sau mai bine zis a exploratorului) îsi pune si grandoarea si sobrietatea salilor gigantice cu prabusiri masive si aspect haotic: Sala Mare, Sala Paragina.

susˆ

Peștera Cornilor

Este localizata în bazinul Vaii Draguestilor din partea de sud-est a M. Padurea Craiului. Întâlnim în acest labirint subteran de peste 10 km dezvoltare ca si în multe din celelaltepesteri analizate o coplementaritate a atractiilor. Formele de eroziune-coroziune (marmite, hieroglife, niveluri de eroziune, meandre) adaugîndu-se concretiunilor (helictite, cristalictite, domuri, coloane, scurgeri parietale). Hornurile si pragurile cu cacade fac trecerea de la un nivel la altul iar galeriile înguste (Galeria de Acces, Galeria Meandrelor) lasa treptat locul celor de mari dimensiuni (Sala Sepia, Sala Pagodei, Galeria Cascadelor, Galeria cu Nisip) iar amprentele plantare ale ursului de pestera din Galeria Urmelor vin sa întregeasca peisajul.

susˆ

Peștera cu apă de la Bulz

harta

Este situata în bazinul inferior al v. Iadului si reprezinta exurgenta apelor din Pestera-ponor Sancuta si din Depres. carstica Ponoare ce alcatuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Padurea Craiului. Este vizitabila actualmente pe o distanta de 1170 m dar dincolo de sifonul nr. 2 (terminal) au fost explorati 4.5 km de galerii bogat concretionate. Sectorul vizitabil este sarac în astfel de frumuseti, impresionînd însa prin curgerea salbatica a râului subteran (însotit de cascade, marmite, meandre), prin sobrietate si grandoare. Prezinta un potential de pozitie favorabil aproape de soseaua (viitoare axa turistica) Bulz-Stâna de Vale.

susˆ

Peștera cu Apă din Valea Leșului

Este cea mai apropiata pestera semnificativa din punct de vedere turistic de Motelul Lesu amplasat în apropierea barajului omonim. Din punct de vedere morfologic pestera prezinta doua sectoare: primul este dominat de neobisnuita orizintalitate a tavanului ce confera parca siguranta, cu meandrarile prin patul de aluviuni ale vaii subterane, iar cel de- al doilea de un aspect haotic cu numeroase prabusiri, hornuri gigantice dar si de frumoase speleoteme. Are o lungime de 1295 m. La atributele turistice de mai sus se mai adauga si climatul subteran de o remarcabila constanta cu amplitudini termice anuale de maxim 0.8 ° C, cu amplitudini ale umiditatii relative a aerului de 3 % si o ionizare puternica a aerului toate acestea conferind pesterii valente curative deosebite.

susˆ

Peștera Cubleșului

Apartine din punct de vedere al asezarii Vaii Blajului, afluent de dreapta al Vaii Vida. Este cunoscuta de la mijlocul secolului 19, dar datorita asezarii sale izolate si construirii unui zid la intrare care au limitat accesul în interior, bogatiile sale sunt înca bine conservate. Are o lungime de aproximativ 430 m dispusi în doua galerii orizontale cu lungimi aproximativ egale. Atributele de frumusete constau în spatialitatea si orizontalitatea galeriilor, bogata concretionare cu curgeri parietale, stalactite, stalagmite, coloane gururi denumirile fiind si aici sugestive: Claia de Fîn, Amvonul, Palmierul, Sala Gururilor.

susˆ

Peștera de la Fața Apei

harta

Este asezata pe cursul mijlociu al v. Iadului în raza satului Remeti (com. Bulz) la baza unui perete calcaros (Peretele Cornilor). Are dimensiuni modeste (350 m) si un potential de atractivitate redus la scurgerile parietale ce caracterizeaza prima parte a pesterii si la sectorul activ unde domina formele de eroziune si coroziune (niveluri de eroziune, polite). Atractivitatea este sporita în sezonul rece de frumoase stalactite si stalagmite de gheata ce se formeaza iarna în zona intrarii.Atuul principal al pesterii este pozitia favorabila pe drumul ce uneste com. Bulz de Stâna de Vale.

susˆ

Peștera Galaseni

Este amplasata în raza localitatii Galaseni (nordul M. Padurea Craiului). Se compune din doua sectoare active unul în zona intrarii si celalalt în extremitatea finala între care se desfasoara o galerie fosila bogat concretionata pentru descrierea careia vom mentiona doar denumirile salilor sugestive pentru bogatia si forma speleotemelor: Galeria Sânilor, Galeria de Cristal, Sala Capitei de Argint, Galeria Morcovilor. Are o lungime totala de aproape 3 km.

susˆ

Peștera Igrita

harta

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv.

Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus).

susˆ

Peștera Meziad

Este alaturi de P. Vadu-Crisului cea mai cunoscuta si vizitata pestera din M. Padurea Craiului. A fost vizitata înca din 1863 de catre cunoscutul geograf A. Schmidl care întocmeste cu aceasta ocazie si o prima schita a 1150 m de galerii ale pesterii. Se gaseste la câtiva km de loclitatea careia îi poarta numele pe Valea Pesterii, un afluent al Vaii Meziadului. Este recunoscuta pentru spatialitatea sallilor, începînd chiar de la portalul imens galeriile mentinîndu-se constant la dimensiuni de 20-30 m latime si 15-20 m înaltime. Se remarca si prezenta în cantitati uriase a ramasitelor ursului de pestera (Sala Oaselor).

cu toate aceste atribute care pledeaza pentru o amenajare corespunzatoare unui flux turistic ridicat P. Meziad nu a cunoscut decât o amenajare partiala aceasta conducînd la un flux turistic redus (cca 11000 vizitatori anual) cât si la distrugerea unor frumuseti ale pesterii: depunerea fumului pe galeriile pesterii, distrugerea unor formatiuni.

susˆ

Peștera Moanei

harta

Se deschide în versantul drept al Vaii Luncilor (cum este denumita Valea Misidului în bazinul superior). A început sa fie cercetata înca din primele decenii ale secolului nostru. Are o dezvoltare de peste 1200 m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme. Caracteristice acesteipesteri sunt însa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa a carei albie s-a înaltat odata cu depunerea carbonatului, precum si "macaroanele " acele stalactite tubulare lungi uneori aproape de 2 m si cu o latime de ordinul milimetrilor. Din pacate cunoasterea timpurie, lipsa masurilor de protectie (limitate la strâmtorile naturale) si numarul mare de vizitatori si-au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu-le valoarea. De mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea în pestera a patru vase de ceramica, din care doua înalte de 60 cm si doua mai mici, apartinînd culturii de Cotofeni (2000 î.Hr.).

susˆ

Peștera Osoi

harta

Este localizata în Valea Poieni (în bazinul superior al Vaii Topa) în vecinatatea drumului forestier ce leaga localitatea Vârciorog de drumul Alesd-Beius. Este prin potentialul turistic cea mai importanta pestera din partea de nord- vest a M.Padurea Craiului. Pestera are în total peste 4 km dar zona de interes turistic se suprapune labirintului si salilor din zona intrarii. Aceasta parte a pesterii are ca si trasaturi specifice salile de mari dimensiuni (Sala Mare- 37/31/12 m, Sala Mijlocie-32/19/17 m) dar si sali bogat împodobite cu scurgeri stalagmitice, baldachine, coloane de calcit, gururi si ceea ce este simbolul acesteipesteri Sala Padurii Împietrite, denumita astfel datorita stalagmitelor lumânare cu înaltimi de 2-4 m printre care turistul se rataceste ca într-o padure.

susˆ

Peștera Ponoraș

harta

Este situata în nordul depresiunii cu acelasi nume si este drenata de cursul de apa ce se infiltreaza în subteran dupa ce strabate depresiunea. Este cursul de apa care dupa ce strabate una din pesterile cele mai bogat împodobite din acesti munti iese din nou la suprafata printr-un izbuc la fel de frumos: Izbucul Bratcanilor. Pentru a nu face o risipa, deloc inutila de epitete, vom descrie pestera enumerînd succesiunea de sali cu denumirile lor asa cum le-au dat cei care au intrat pentru prima data în aceasta pestera: prima este Sala Mamut, denumire ce vorbeste de dimensiunile acesteia, urmeaza Sala Fotografiilor, Sala Bazinelor, Sala Prabusirilor, Sala Fetitei, Sala Paradis, Galeria "La Bai", "La Cascade", Sala Mare, toate aceste denumiri venind sa sugereze varietatea formelor ce se succed pe o lungime totala de peste 6 km.

susˆ

Peștera Ungurului

harta

Este amplasata în marele meandru încatusat pe care îl face Crisul Repede între localitatile Balnaca si Suncuius. Resursele atractive ale pesterii, lunga de peste 500 m sunt cavernamentul grandios cu portalul înalt de 30 si lat de 20 m, vestigii arheologice, sala de intrare lunga de 146 m urmati de alti 350 m cu o morfologie austera, cu prabusiri de blocuri. Pestera a fost amenajata si electrificatain cadrul programului Life si este vizitabila pe o lungime de circa 200 m.

susˆ

Peștera Vadu-Crișului

harta

Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m.

A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperire este amenajata pentru vizitare cu podete si scari din lemn fiind astfel una din primelepesteri amenajate din România. Un alt fapt demn de precizat este ca odata cu deschiderea pesterii pentru vizitare ce a avut loc în anul 1905 este publicat, prin grija lui Czaran Gyula si primul ghid turistic al pesterii ce cuprindea o descriere detaliata a partii vizitabile însotita de o remarcabila schita. A fost apoi reamenajata dupa 1948 de Organizatia pentru turism din cadrul Consiliului General al Sindicatelor, ocazie cu care se încearca si introducerea iluminatului electric. În anul 1969 este din nou reamenajata (de Muzeul Tarii Crisurilor- Oradea) si electrificata pe o distanta de 500 m, fiind a doua pestera electrificata din România, instalatie care în 1979 înca functiona dar în 1984 era deja defecta.

Aceasta pestera este un exemplu pentru impactul negativ al omului asupra mediului subteran si pentru valorificarea neeconomica a resurselor atractive existente. Pestera era la descoperirea ei în anul 1903 una din cele mai frumoase din Europa si avea una din faunele cavernicole cele mai bogate din tara. În prezent nici una din cele doua afirmatii nu mai are valabilitate exploatarea necontrolata si neorganizata, îndeosebi din ultimele doua decenii ducînd atât la distrugera celei mai mari parti a speleotemelor (care puteau fi distruse), la înnegrirea peretilor datorita lampilor de carbid, cît si la periclitarea si disparitia unor specii de fauna cavernicola.

Totusi prin concretiunile existente dincolo de sifonul nr. 2 greu de depasit, prin cavernamentul uneori grandios si pozitia deosebit de favorabila (în apropiere de calea ferata Oradea- Cluj-Napoca, de drumul european E 60 si de Cabana Pestera) merita o reconsiderare a potentialului turistic si o valorificare adecvata.

susˆ

Peștera Vântului

Este situata în apropiere de localitatea Suncuius în versantul stâng al Crisului Repede, deasupra Poienii Frânturii si reprezinta simbolul lumii endocarstice a M. Padurea Craiului si totodata pestera cea mai lunga (cu cea mai mare dezvoltare) din România (cu peste 48 km de galerii cartate pâna în prezent-1999). Prezinta un potential turistic remarcabil cei aproape 50 km de galerii gazduind, dupa cum era de asteptat, aproape întreaga paleta de forme rezultate în urma proceselor fizice, chimice si tectonice. Coroziunea si eroziunea au generat elemente morfologice cu totul aparte nu numai la nivelul tarii noastre dar si la nivel european cum sunt Meandrele Racovita, "Hipodromul", Sala "Metalul". Exista zone cu prabusiri masive, conuri de darâmaturi, iar la polul opus se gasesc salile si galeriile bogat concretionate: Sala Podoabelor, Galeria Rosie, Galeria Alba, Galeria "7 Noiembrie".

Regasim în galeriile acestei pesteri atât speleotemele întâlnite de obicei în pesteri: stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, dar si unele foarte rare cum sunt: anthoditele, oupholitele, perlele de caverna.

La toate acestea pentru a întregi si contura obiectiv peisajul subteran trebuie sa mai adaugam lacurile, cascadele subterane, hornurile, puturile si sifoanele. O problema ce se ridica este dispersia atractiilor turistice pe distante mari, greu de cuprins si valorificat la cote maxime într-un circuit turistic.

susˆ

Avenul Betfia

Se gaseste între statiunile Baile Felix si Baile 1 Mai, în Dl. Somleului (346 m) aceasta apropiere fiind si cea care-i confera un potential turistic important, amenajarea ei viitoare va contribui astfel la diversificarea posibilitatilor de recreare pentru turistii celor doua statiuni. Este alcatuita dintr-un put a pic de 54 m ce debuseaza într-o sala de mari dimensiuni (35/18/20 m) continuata cu doua galerii descendente, în total 264 m si o denivelare totala de 85 m.

Sursa: cjbihor.ro
susˆ

Perspico Servcom | Oradea
 Curs valutar (BNR)
1=4.1233Ron EUR a stagnat 0
1$=2.9224Ron USD a stagnat 0
alte valute
 Convertor valutar
 Vremea in Oradea
Marti
min:    |    max:
Miercuri
min:    |    max:
Joi
min:    |    max: